Simplu. Ganduri.

Recunosc că nu am mai scris demult pe bloguleţul meu. Asta e. Timpul este atat de scurt şi fuge atat de repede că uneori suntem inutili în faţa lui. Sunt bine 🙂 iar în curand mă întorc acasă, acolo unde mă aşteaptă multă lume draga dar mai ales acolo unde o să scriu, o să zambesc, o sa radiez de clipe de fericire alături de familia şi prietenii copilariei mele.

Mi-e dor..mi-e foarte dor de Moldova mea. Mi-e dor de strazile satuţului meu. Mi-e dor de sufleţelul mic de-acasa. Mi-e dor de lătratul cainilor pe uliţele părăsite şi de cantecul cocoşului la rasarit de soare. Mi-e dor de praful cărţilor din micută mea bibliotecă. Mi-e dor de orele pierdute la portiţă cu vecinii.De apusul slobozian, de ploile puternice şi de soarele arzător de amiază.  Acest dor, demult şi-a facut un cuibuleţ în inima mea şi ma trage de manuţa,ACASĂ.

Zbor. În curand îmi iau zborul şi voi fi acasă.Dupa 7 luni de hoinăreală prin  Paris, tot mai dragă mi-e Moldova.

Anunțuri