Nevoie irezistibilă de a iubi, a trai, a simti, a dori…

Mint daca spun ca nu mi-e dor de iubirea care iti da un sens si iti creste aripi, ca nu mi-e dor de iubirea care iti promite sa schimbe infatisarea lumii, de vraja, de nebunia, de magia, de ploaia care poate sa nu ude doi oameni care s-au regasit, de pasii care te aduc aproape, de un chip, de mana care mangaia doi ochi caprui. Mint daca spun ca inteleg mereu ca asa a vrut destinul crud, orb si neindurator. Zambesc. Stiu ca spun adevarul: iubirea nu a murit. Chiar daca nu o sa mai revina niciodata sub aceasta forma…

Drumul cuvintelor ce nu s-au spus mi-au purtat paşii la marginea pădurii dinspre lume, într-o căsuţă caldă, unde ascunsă într-un balansoar, inima mea… visează, ascultând vrăjită acordurile unui pian. Doar pianul şi poezia îmi înalţă zborul şi ma fac să plec în lumi pentru mine interzise altfel, privind în amintire sentimentele alergând sălbatic prin macii roşii ai iubirii. Dar urmele lor s-au pierdut de mult. Foarte de demult... Am păstrat, ascuns într-un colt al inimii, ecoul care cheamă foşnetul şi strălucirea trairilor de altădată să împodobească tăcerea blândă a unei iubiri, când lumina unei priviri mi-a arătat un drum care nu se va termina niciodată. EA nu a plecat niciodată dintre cuvintele mele… privind entuziastă spre lumea de minuni şi taine a dragostei, trăind cu fiecare pas de urcuş acea nevoie irezistibilă de a iubi, a trai, a simti, a dori…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s